FOTO: Futurista (2015) – Ana Secheres
Încercăm să conturăm un personaj colectiv răspunzând unor întrebări care ne preocupă, din perspectiva individuală şi prezentă. Vă invităm şi încurajăm să ne trimiteţi răspunsurile voastre la colectiva.vagenta@gmail.com sau pe facebook.com/colectivavagenta pentru a împărţi din experienţa voastră şi a putea extrage concluzii cât mai relevante.
- Sunt o fire destul de anxioasă, în ciuda optimismului care mă caracterizează. Sunt sensibilă ca o mimoză și atunci pot pica într-o zonă de dezechilibru ușor. În mod normal mișcarea (yoga, schi, înot) mă ajută să-mi mențin echilibrul și meditația. Iar când simt că lucrurile scapă de sub control apelez la oameni specializați care să mă depaneze. Am de exemplu un terapeut în care am mare încredere cu care lucrez când mă stric. Dar în general încerc să iau lucrurile din timp, să-mi fac curat în gânduri suflet și viață înainte de a scăpa lucrurile de sub control. Cred foarte mult în igiena mintală și o practic. (R. – 39 ani)
- Când sunt acasă: un pahar de vin (recunosc, poate două), o cadă plină ochi și un bețișor Nag Champa. Când sunt afară: mă plimb mult, respir adânc, îmi eliberez mintea și mă repornesc. (E. – 29 ani)
- Fara sa sune a new age bullshit, cand vreau sa ma calmez/relaxez intr-un mod destul de eficent, meditez. Alte metode destul de eficente ar fi sa ma plimb singura sau pur si simplu sa zac. (M. – 26 ani)
- Raţionalo-meditez, merg pe jos, yoga, în duş. (M. 32 ani)
- Vinul rosu si iesitul in oras nu dau gres niciodata. (M. – 33 ani)
-
Plimbările, cu căști în urechi sau fără, pe jos sau cu bicicleta, au fost mereu un panaceul universal. Ping-pong-ul l-am descoperit destul de recent și pentru mine, cel puțin, face minuni. Discuțiile foarte meaningful, profunde și personale sau foarte easygoing, funny și pozitive. Dansul. Făcut de curat și ordine sau spălatul de vase. Ieșitul în oraș și dospitul în cuib, ambele cu moderație. (A. – 27 ani)
- Incep orice activitate care-mi redirectioneaza atentia de la ce se intampla in capul meu – de la aranjat lucruri prin casa la mers pe jos sau vazut cu oameni apropiati. (A. 29 ani)
-
Mă plimb, respir adânc, îmi golesc mintea de gânduri prin meditație, fac muzică, fumez o țigară – deși știu că e o păcăleală și nu ajută la nimic decât pe termen scurt, creierul a învățat să se liniștească și lacrimile să nu mai curgă de cum o aprind.(O. – 32)
- Niște sun salutations, o țigară în hamacul atârnat pe balcon (chestie pe care nu știu exact cu ce s-o înlocuiesc acum că a venit frigul), un play la mixurile lui Chris Coco pe mixcloud, niște HBO Comedy fără creier sau turnat tot în conversații cu bff-uri atunci când cauza nervilor e externă și riscă să scape de sub control. (M. – 29 ani)
- Unul dintre cele mai eficiente mecanisme sa ma calmez e sa imi spal creierul cu o comedie usoara cu adolescenti. Ma face sa imi amintesc ce ma bucur ca am trecut de perioada aia hormonala si confuza. Merge si alcoolul, dar in cantitati moderate, ca sa nu ma simt vinovata a doua zi.
Totusi, cea mai indragita metoda de calmare si relaxare e sa imi scald ochii cu un peisaj monumental in care ma disip si imi restaurez pacea interioara si bucuria ca orice s-ar intampla, sunt azi aici. (C. – 29 ani)